Mort.Nu inca.

-Ce? -Nimic.
-Moarta? -Nu inca.
-Mai ai? -Putin.
-Trezeste-te! -As vrea.
-Te rog,raspunde. -Nu pot.
-Imi pare rau. -Nu aud.
-Nu te vad. -Eu nu te observ.
-Te vreau. -Si eu.
-Acum! -Mereu.
-Vei veni? -Desigur.
-Ai murit? -Nu,sunt in Rai,dar pe Pamant.
-Te iubesc,intelegi? -Vad,aud si simt.Da,inteleg.

Sufletul.

Sufletul? Poate fi simţit, auzit, văzut şi atins? Sau… oare are sufletul formă? Eu sunt convinsă că da! Noi îl modelăm în funcţie de calitatea şi cantitatea iubirii noastre. Simţim sufletul celuilalt atunci când îi împărtăşim starea, îl auzim atunci când o simplă privire înlătură toate cuvintele, îl vedem reflectat pe chip şi îl atingem prin intermediul îmbrăţişării. Şi oare există bucurie mai mare decât aceasta… să ajungi la sufletul celuilalt îmbrăţişându-l?Înainte de toate avem datoria de a avea o viaţă fericită. Hmm… nu ştiu ce înţelege fiecare prin fericire sau dacă există o definiţie a ei, pentru că toate aspectele ce ţin de suflet nu cunosc bariere sau limite şi nu se încadrează în nici un tipar. În schimb, pot afirma că fericirea nu e o stare continuă. Poţi fi în armonie, împlinit, împăcat cu tine, dar fericit eşti numai atunci când… inima stă să-ţi sară din piept. Atunci când te bucuri de prezenţa unui copil, când te simţi cucerit de un zâmbet, când primeşti o vorbă caldă din partea unui suflet drag, când vezi chipul încântat al celui pe care l-ai ajutat sau, mai ales, atunci când simţi că… eşti iubit. Pentru că momentele noastre de glorie, de bucurie ”sănătoasă” constau în lucruri simple, nu în câştiguri şi în material. Prea des subestimăm zâmbetul, îmbrăţişarea sau cuvântul bun din partea celor de lângă noi, lăsându-le să se ofilească în loc să le plantăm în suflet. Uităm sau refuzăm să recunoaştem că fiecare dintre acestea au valoare nepreţuită, oferite poate… pentru ultima dată.

Spune-mi un cuvant.

Spune-mi un cuvânt, unul singur, pe care să nu-l fi spus nimănui și pe care să nu-l mai spui nimănui. Un cuvânt care să fie doar al meu și numai pentru mine.
Nu-mi spune "Te iubesc". Prea multe urechi l-au auzit rostit de gura ta. 
× NU este o creatie proprie,dar e frumoasa. Sursa:http://www.facebook.com/Naivul .

Acest TU.

Poate gasind inspiratia in mine sau poate venind din afara,ma vad asezata in fata aceluiasi laptop care imi captureaza multele ore din zi.Si ma gandeam sa iti scriu tie,staine, despre viata mea de acum,despre cum este cand zambesti.Poate nu te intereseaza strict pe tine,dar eu una sigur stiu ca ceva,candva m-a schimbat.Poate nu a fost trecerea vremii,poate nu a fost un moment anume,poate a fost pur si simplu un om.
Un simplu om m-a schimbat atat de mult.
Egoista,incapatanata,orgolioasa.La o aruncatura de bat in timp,aceste 3 cuvinte ma descriau perfect.Acum insa,iti pot enumera o lista infinita a ceea ce sunt EU in prezent.
Poate cafeaua din zori si-a schimbat gustul,poate parul meu a ales in final sa stea la locul lui,poate chiar soarele-mi zambeste,sau poate toate aceste sunt doar in capul meu.Si totusi,fie ca e imaginatie sau realitate,eu tot la o singura concluzie pot ajunge:M-am schimbat (in bine,vreau sa spun) si totul se datoreaza unei singure persoane:acel TU care mi-a aratat ce inseamna sa traiesti dupa propriile reguli.

Dragostea doare?

Ma indoiesc a fi singura care a auzit populara expresie "Dragostea doare." si am stat sa ma gandesc putin ce a vrut sa zica primul om care a scos pe gura aceasta vorba.

Aceste 2 cuvinte incearca sa ne opreasca de la "pericolele" la care te expui cand te indragostesti,ca poti fi ranit,dar e doar o prostie.

Un lucru nu am putut sa il inteleg,nici in profunzime,nici dupa aparente.Nu am putut sa inteleg cum un sentiment atat de frumos poate avea un avertisment atat de urat.

Ne indragostim pentru a fi fericiti,pentru a avea alaturi persoana de care avem nevoie,persoana ce ne face sa zambim,pentru a fi in echilibru intre noi si lumea ce ne inconjoara.

Ce sa intelegi tu ca tanar care auzi aceasta vorba?Ce impresie sa iti faci tu despre dragoste cand din start ti se spune ca ea doare?Ce soarta poate avea dragostea unui tanar daca el creste cu ideea ca dragostea  nu merita,ca nu are rost sa iubesti,ca e prea multa bataie de cap? 

Este sigur sau cel putin sigur pentru mine,dragostea NU doare,iar cei ce cred opusul,ei bine,aceia sunt oameni tristi,oameni ce isi urmeaza doar propriul interes si propriile placeri,oameni ce isi priveaza inima de sentimente si care nu se deschid in fata celor ce ii iubesc.

Poate nu voi reusi eu sa conving o lume intreaga ca dragostea este un sentiment extraordinar,dar odata macar am simtit-o cu totii si stim cat de frumos este cand iubesti.Deci,asadar si prin urmare,dragostea NU doare,ea ne face fericiti.

E o poveste despre noi.

Era o dimineata tarzie,aroma de cafea imi imbia narile si  ma facea sa ma simt in singuranta.Trecusem de partea grea,noaptea,atunci cand toate amintirile ti se revarsa si te apuca dorul si plansul cand stii ca nu e langa tine,trecusem de asta.Era o noua zi in care aveam sa lupt pentru ceea ce imi doream,aveam sa lupt pentru iubirea noastra.
Regretam unele vorbe aruncate in vant ce facusera ca seara anterioara sa ia foc.Regretam ca nu l-am putut face sa inteleaga cat de mult il iubesc.Regretam ca intre mine si el erau 798 de km in acel moment si nu puteam fi langa el sa ii arat cat de mult il doresc.Dar cel mai tare regretam ca nu i-am aratat cat de mult tin la el.
Aveam nevoie disperata de ajutor,in sinea mea era un razboi intre a fi iubita si a iubi.Am realizat ca daca imi doresc iubirea,trebuie sa o ofer.Daca vreau afectiune,trebuie sa o daruiesc.Daca vreau ca il am,trebuie sa ma aiba.
Poate tot raul spre bine.Dupa acea noapte plina de foi mazgalite,ganduri,cafea si multe lacrimi,am realizat acel lucru pe care pana acum fusesem prea oarba sa il vad,am realizat ca atat de mult cat am eu nevoie de el,atat are si el nevoie de mine.

Imperfectiune.

Nu prefecti,chiar deloc,suntem atat de impefercti incat de completam reciproc.
Poate nu sunt eu aceea pe care ti-ai dori-o cu toata fiinta,dar poti fi sigur ca sunt aceea care ar sta langa tine atunci cand ai nevoie.
Am nevoie de tine,pielea ta esti viciul meu,dependenta mea,esti drogul meu personal.
Iti iubesc imperfectiunea,iti iubesc respiratia apasata,iti iubesc bataile inimii,iti iubesc acest "tu".