duminică, 29 iulie 2012

E o poveste despre noi.

Era o dimineata tarzie,aroma de cafea imi imbia narile si  ma facea sa ma simt in singuranta.Trecusem de partea grea,noaptea,atunci cand toate amintirile ti se revarsa si te apuca dorul si plansul cand stii ca nu e langa tine,trecusem de asta.Era o noua zi in care aveam sa lupt pentru ceea ce imi doream,aveam sa lupt pentru iubirea noastra.
Regretam unele vorbe aruncate in vant ce facusera ca seara anterioara sa ia foc.Regretam ca nu l-am putut face sa inteleaga cat de mult il iubesc.Regretam ca intre mine si el erau 798 de km in acel moment si nu puteam fi langa el sa ii arat cat de mult il doresc.Dar cel mai tare regretam ca nu i-am aratat cat de mult tin la el.
Aveam nevoie disperata de ajutor,in sinea mea era un razboi intre a fi iubita si a iubi.Am realizat ca daca imi doresc iubirea,trebuie sa o ofer.Daca vreau afectiune,trebuie sa o daruiesc.Daca vreau ca il am,trebuie sa ma aiba.
Poate tot raul spre bine.Dupa acea noapte plina de foi mazgalite,ganduri,cafea si multe lacrimi,am realizat acel lucru pe care pana acum fusesem prea oarba sa il vad,am realizat ca atat de mult cat am eu nevoie de el,atat are si el nevoie de mine.

7 comentarii:

  1. Am impresia că eu am mai multă nevoie de el decât are el de mine...
    Ţi-am dat leapşa :o3
    http://aripi-in-flacari.blogspot.ro/2012/07/leapsa.html

    RăspundețiȘtergere
  2. Daca simti asta, poate ar fi bine sa ii spui :) sa nu risti sa il pierzi..

    RăspundețiȘtergere
  3. Asta incerc.:) Sa ii spun ce simt,sa il tin langa mine.:)

    RăspundețiȘtergere
  4. Inainte sa faci ceea ce ai de facut gandeste daca merita sau daca te va afecta pe viitor.

    RăspundețiȘtergere
  5. Merita,cel putin din punctul meu de vedere,da.:)

    RăspundețiȘtergere
  6. Superb:)
    Ador cum povestesti totul,cu atata dorinta:)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc.:) Tot ce fac este sa imi arunc aici gandurile.

      Ștergere