Sa zboare liber sub cerul instelat,nu de alta,dar seara ma apuca o stare greu de descris,ceva combinat intre iubire,dor si regret.Am realizat ca daca voi sta sa imi plang de mila,nimeni nu va fi acolo pentru mine sa imi zica ca pot trece peste toate.Am realizat ca trebuie sa nu ma mai astept atat de mult ca viata sa ia o intorsatura buna,poate pur si simplu viata e naspa de multe ori.
Tu incerci sa te ridici,dar altii vin si te calca in picioare cu vorbe,gesturi si fapte.De ce oare nu e nimeni acolo pentru mine cand imi este greu?De ce nu e acel cineva de care am nevoie?De ce ma simt asa uitata?Poate pentru ca asa sunt si poate chiar merit.Asa cum se spune: Fie roata si patrata,se intoarce ea odata. Asa ca nu am de ce sa sper la mai bine cand atunci cand eu o duceam perfect,altii sufereau.
