luni, 25 iunie 2012

Te simt...

Intr-un mod ciudat,rece.E a nu stiu cata oara cand imi fac rau singura.E a nu stiu cata oara cand vreau sa iti arat cat de tare te iubesc si se interpreteaza gresit.De ce?De ce faci asta?Ei bine,da,uite aici exemplul,eu plang pentru tine, sperand ca merita,sperand ca nu o vei lasa moarta,sperand ca iubirea ce mi-o porti va fi indeajuns incat sa treci peste "frumoasele" noastre certuri.
Sti ce ma doare?Ca totul porneste mereu de la un detaliu minor.Se amplifica,incerc sa iti explic ca nu e asa,dar mereu se intelege altceva.
Ei bine,de data asta nu vreau sa se inteleaga altceva,vreau doar sa intelegi ca TE IUBESC,si nu,nu e pe moment,e de mult si de acum incolo.
La dracu,de ce plang?Am nevoie de tine,intelegi?Am nevoie de tine sa imi aduci aminte ca trebuie sa zambesc,esti motivul pentru care zambesc.Te rog,nu ma lasa asa in ceata,gandeste-te si la mine.
Spun lucruri gresite in momente gresite,dar trecand peste asta,trecand,as lupta pentru tine cu orice ocazie,as mai plange pentru tine inca o data cat am plans pana acum,dar sper ca nu va mai fi nevoie,sper ca lucrurile sa mearga spre bine,sper,ajuta-ma ca aceste sperate sa nu devina vise si sa se piarda.
Te rog,nu renunta la mine.Te rog,pentru ca te iubesc.

vineri, 22 iunie 2012

Buna dimineata.

-Nu ma lasa sa ma trezesc,te rog,mai cateva minute...
Ma ia in brate si imi saruta parul incet.Il urasc,il urasc pentru ca ii pasa si pentru ca nu poate fi totul asa cum imi doresc eu.E atat de dulce cand vrea,e atat de tandru,ma innebuneste...
Trebuie sa plecam,fiecare sa revina la viata lui mai mult sau mai putin plictisitoare.Nu vreau,nu vreau sa distrug acest moment pentru ca nu stiu niciodata daca va mai fi unul asemanator.
Diminetile mele sunt deseori seci si fara valoare,dar trezindu-ma langa el ma face sa uit de tot,sa nu imi pese de nimic,sa ma simt fericita.
Vreau sa fac o fotografie momentului acesta,sa imi aduc aminte mereu cat de fericita pot fi.
Vreau sa il am langa mine,sa imi aduca zambetul pe buze mereu,sa fie el raza mea de soare.


joi, 21 iunie 2012

Sa se duca dracu lumea cu barfele ei cu tot.

Mi-a ajuns,m-am saturat,nu mai suport,nu mai vreau ca in calea fericirii mele sa vina un nou obstacol.Chiar nu poate fi totul bine?Chiar nu se poate sa uite toti de mine,de noi?Vreau doar sa ne uitati,sa nu va pese,sa va doara in cot.Vreau sa fiu fericita.
Am mai trecut odata prin ceea ce trec acum,v-ati mai pus odata in calea mea,chiar nu va saturati?
Va rog,va implor,lasati-ne,uitati-ne,faceti asta pentru mine,ca tot vad ca va pasa asa tare ce fac eu,atunci sa va pese si de cum ma simt si lasati-ma in pace.
Lumea e rea,lumea barfeste,te taie si mai rasuceste si cutitul in rana.
Nu vreau sa il pierd dinou,nu vreau sa devenim dinou doi straini din cauza voastra,oameni haini cu 2 fete.Nu cred ca as mai suporta...
Incepusem sa ma deschid,sa ma gandesc ca totul va fi bine si ca intr-un final noi v-om putea fi asa cum ne dorim.Putem,da putea,si vom fi,sa va demostram ca se poate trece peste gurile rele ce stiu sa taie cu limbile lor de foc.
Nu il voi mai pierde dinou,nu acum,nu vreau,nu pot,am nevoie de el,si am nevoie de el sa ma sustina,am nevoie de el in ceea ce fac,ma face fericita si sper ca si eu il pot face la fel de fericit cat ma face el pe mine.
Asa ca,revenind la voi,va rog inca o data lasati-ne ca nu e viata voastra.

Ca tot am terminat clasa a VIII-a,diferenta de mai jos e de 4 ani.:)


miercuri, 20 iunie 2012

Multumire.

Cred in ceea ce imi place mie,inteleg ceea ce este in jur,dar iubesc numai persoanele care ma iubesc la randul lor.
Trecand in revista marile mele intamplari,acum putini imi mai ajung la inima,iar cei ce ajung primesc un loc bine meritat acolo.
Asa este si cazul lui.Prin cate nu am trecut eu pentru el?De cate ori nu plangeam seara,de cate ori nu il injuram in gand ca in loc sa se gandeasca la mine,lui ii zbura mintea prin alte parti,de cate ori nu doaream sa fiu eu singura fata din viata lui,de cate ori?Ei bine,asta stiu numai eu si consider ca datorita acestor mari "experiente" prin care am trecut,am ajuns azi sa fiu o tanara ce poate deosebi in mare parte binele de rau.
Cand vine vorba de el,asa cum am tot vrut sa cred,as putea trece peste,da,as putea.Ideea e ca nu vreau.Nu am de ce.El mereu va fi slabiciunea mea,mereu ma voi topi cand ma va privi,mereu ii voi cauta privirea.Aceste lucruri vor fi mereu,dar daca nu primesc in schimb dragostea ce o astept,aceste lucruri pot fi usor aruncate intr-o cutiuta si inchise bine acolo.
Partea frumoasa este ca nu trebuie sa imi arunc sentimentele departe in abisul sufletului meu,partea frumoasa este ca ma pot exprima asa cum doresc,iar pentru asa,lui ii multumesc.

joi, 14 iunie 2012

Mintea mea intr-o zi.

8 a.m: Momente triste.Dipserare.Agonie.Teama.Frica de esec.Lumea rea.Cei ce iti vor raul.

10 a.m:Nu am nevoie de nimeni sa ma ajute,nu am de ce.

12 a.m:Fie ca e bine sau rau,e drumul meu si depinde doar de mine,atunci cand ajung la rascruce,pe unde o voi apuca.

5 p.m:Mi-am incredintat sufletul oamenilor care nu stiam sa aiba grija de el,mi-am oferit inima oamenilor ce nu aveau loc si pentru ea,m-am dedicat persoanelor ce credeam ca tin la mine.

7 p.m:Realizez ca lumea nu e facuta din curcubee si fluturi,iar oamenii din jurul meu-putinii care au mai ramas- sunt alesi cu grija.

 9 p.m:O singura pasiune,o unica poveste,aceleasi lacrimi de fericire.

9 p.m.-8 a.m: Tu,tu,tu,tu,tu,...tu.E vorba de tine,mereu e vorba de tine.Felul in care sti sa imi vorbesti,clipele acele cand nimeni si nimic nu conteaza.Timpul insusi se opreste atunci cand eu visez,atunci cand tu esti langa mine,atunci cand fiecare por al pielii mele emana fericire.Trecand peste durere si lacrimi,toate astea merita intr-un fel,stii sa ma ti acolo aproare,stii cand am nevoie de cineva,stii cand sa ma lasi sa imi fie dor.Eu stiu,dar oare tu sti?Sti ca te iubesc?

marți, 5 iunie 2012

Came back?

Nu,poate doar o reimprospatare a ceea ce simteam odata,iar unele inca se mentin.Nu am revenit ca sa ma plang dinou,ci ca sa va demonstrez ca dupa orice ploaie vine si soarele.Viata adolecentei ce odata plagea din dragoste,acum duce o viata frumoasa alaturi de oamenii la care tine.
Nu pleca din start cu ideea ca vei pierde,caci atunci nu vei avea cum sa te ridici dupa ce esti pus la pamant.
Am fost mereu o fire deschisa,una care le spune lucrurilor pe nume,dar ceea ce ma oprea pe mine sa vad ce imi doream era ideea orbitoare a dragostei perfecte.Aveam o imagine formata: cum trebuie sa fie tot,iar asta m-a tras in golul mare al sufletului meu.
Nu mai fug de defecte,nici de cele ale mele si nici de ale oamenilor din jur.
Eu sunt una din multele exemple care sustin maxima latina "Carpe Diem!",deci traiti clipa.
Deschide ochii,atunci vei vedea ca ceea ce ai in fata ta este perfect desi are multe defecte.