marți, 27 decembrie 2011

Continua sa ii fie dor.

Era o zi normala de decembrie.Fara zapada,Craciunul nici nu se simtea.Stateam in casa tot cu gandul la el.De cate ori nu mi-a trecut prin minte sa il sun sau macar sa ii trimit un mesaj,dar nu,orgoliul meu era prea mare.Cat de multe aveam de pierdut.Eram sigura ca putina companie nu i-ar fi stricat,dar nu eram sigura ca era compania mea cea de care avea nevoie.Am prins curaj si am tastat numarul,apasand apoi tasta Apelare.
Beep...Beep...Beep...
Cand eram gata sa inchid,sunetul vocii lui imi umplu urechile.Un simplu "Alo" ma facu sa radiez de fericire.Am ramas incremenita pana la urmatorul "Alo" venit de la celalalt capat al firului.I-am raspuns:
-Uhm,buna.Sunt Lea. In mintea mea:-Salut.Sunt Lea,fata aceea pe care obisnuiai sa o suni ori de cate ori te simteai singur si aveai nevoie de consolare,fata aceea de care te-ai indragostit,fata aceea care inca te iubeste ca o nebuna.- Desigur,nu aveam tupeul necesar sa ii spun toate acestea si cateodata regretam pentru lipsa aceasta de tupeu.
-Lea?Da?Si ce mai faci tu?
Blocata si socata,poate chiar ii prindea bine compania mea.
-Da,Lea,uite,am dat peste numarul tau in telefon si din lipsa de ocupatie,te-am sunat sa vad cum o mai duci.
Penibila scuza mai gasisem si eu.Din lipsa de ocupatie?Din lipsa de ocupatie puteam face multe altele,oare de ce tocmai sa il sun pe el?
-Aham,Lea,ma bucur ca ai sunat,si eu ma plictiseam,macar ne mai omoram timpul impreuna putin.
-Hmm,la asta ma gandeam si eu,apropo ce faci de Revelion?Vi la munte?Vi cu noi?
-La cabana?Da.Alex m-a trecut si pe mine pe lista.
-Deci vei fi si tu acolo,atunci nu are cum sa nu fie distractie.
Deci vine,vine la Revelion.Voi avea ocazia sa ii demonstrez ca nu mai sunt aceea fata naiva si nestiutoare pe care a cunoscut-o el.Ii voi demonstra ca exista o noua Lea.
Brusc,o voce de fata se auzi in fundal din telefonul lui.
-Cine mai e pe acolo?Ti-ai gasit prietena?
-Da,vine si ea cu mine la Revelion.Vei avea ocazia sa o intalnesti.
Intr-o secunda,toata lumea mea se prabusise.Are prietena.Nu mai are rost la ma zbat.De ce?Doar are prietena.Dupa atatea zile in care am incercat sa il uit,acum chiar va trebui sa o fac.Serios,exista si altii care poate m-ar aprecia mai mult decat a facut-o el.Si totusi,ceva in mine se franse in acea clipa.Posibil inima,iar in locul ei ramase o gaura uriasa.
Promit ca voi fi bine,promit ca nu voi mai lasa pe nimeni sa isi bata joc de mine,promit.

2 comentarii:

  1. Gasesti fericirea in lucruri mici ..ca mine :-< ... si la fel gasim si tristetea .. Ai grija de sufletul tau.

    RăspundețiȘtergere
  2. <3 Mereu gasim ceva la ce nu ne asteptam in marile noastre sperante.

    RăspundețiȘtergere